ULTIMELE NOUTATI

FUEGO a fost decorat în Argeș cu titlul de „EXCELENȚĂ ÎN ARTĂ”, Ziarul „Click”, 1 septembrie 2014

FUEGO a fost decorat în Argeș cu titlul de
„EXCELENȚĂ ÎN ARTĂ”,  
Ziarul „Click”, 1 septembrie 2014
  

Face Fuego ce face și ajunge din nou să puncteze o performanță ce vine ca o confirmare a valorii și muncii asidue pe care o depune, în ciuda glumelor cârcotașilor.
Astfel, sâmbătă, 30 august, în cadrul unei manifestări somptuoase la care au fost prezente nume importante ale culturii românești, artistul Paul Surugiu - Fuego a primit, cu surle și trâmbițe, distincția onorifică pentru „EXCELENȚĂ ÎN ARTĂ”, titlu ce i-a fost acordat pentru activitatea prodigioasă desfășurată în promovarea artei, a valorilor naționale, pentru meritele profesionale și nu în ultimul rând, pentru voința, seriozitatea și determinarea de care a făcut dovadă prin toată munca sa.


Distincția i-a fost acordată de către Consiliul Județean Argeș, la cea de a VIII - a ediție a Sărbătorilor Argeșului și Muscelului, ce s-a desfășurat la Muzeul din Golești, devenind în consecință fiu și cetățean de onoare al județului Argeș. Dacă se întrebă toată lumea ce îl leagă pe Fuego de Argeș, ei bine, răspunsul este teatrul.

El este angajat de aproape 12 ani la Teatrul “ALEXANDRU DAVILA” din Pitești, iar în ultimul an a făcut un succes neașteptat cu piesa ce îl pune în evidență, în ipostaza neașteptată de actor – “TESTAMENT”, omagiul adus lui Grigore Vieru, care a fost cel mai bun spectacol al stagiunii, conform teatrului, și care se va juca și în stagiunea următoare, prima reprezentație fiind pe 9 octombrie 2014.


Iată ce mărturisește, cu modestie, artistul ce are la activ 28 de albume de studio, numeroase turnee și o mulțime de oameni ce iubesc și apreciază muzica și activitatea sa în teatru și televiziune:

“Sunt onorat! Nu atunci când primesc o distinție, ci atunci când știu și văd că oamenii mă iubesc, că se bucură să mă vadă. Nu e nimic spectaculos în a cânta, până la urmă. Reprezintă o vocație, iar dacă o faci din tot sufletul, ajungi să fii, printre altele, dincolo de satisfacțiile personale, și iubit. Cu adevărat spectaculos pentru mine însă, este momentul în care văd chipurile celor ce ascultă cântecele mele, cum se înseninează, cum se bucură.


Nu am avut niciodată plăcerea să fac cunoștință cu noțiunea de “vedetă”, cu principii superioare și statut privilegiat. În schimb, am cunoscut cum te simți atunci când săli întregi te aclamă, cum zâmbesc atunci când le acorzi atenție deosebită, bucurându-te de fiecare în parte.
Pentru o persoană care are privilegiul de a fi în fața celorlalți, prin natura profesiei, esențial este să perceapă că acest statut se datorează celor care te privesc și să le acorzi cea mai mare importanță. Fără public, un artist este asemeni unui scriitor fără vorbe. Eu, așa cum sunt astăzi, așa cum am ajuns, lansându-mă acum 21 de ani la Mamaia, sunt un produs al tuturor celor ce, de-alungul anilor, au crezut în mine, m-au ascultat, m-au iubit și aplaudat. Și le mulțumesc!”


Sursa: Ziarul “Click”
1 septembrie 2014

Postat de:
Fan Club Fuego Romania 
1 septembrie 2014

FUEGO - Interviu acordat, de ziua lui, postului Radio România Actualităţi, în emisiunea „Piese pe alese”, 23 august 2014

FUEGO - Interviu acordat, de ziua lui, 
postului Radio România Actualităţi, 
în emisiunea „Piese pe alese”, 
23 august 2014


Sâmbătă, 23 august 2014, chiar de ziua lui, FUEGO a acordat un interviu telefonic, în exclusivitate, postului Radio Romania Actualități, la emisiunea "Piese pe alese", moderata de Bogdan Pavlica.



Cu acest prilej, Fuego a transmis auditoriului un mesaj de suflet: „Mulţumesc tuturor ascultătorilor care mi-au transmis mesaje până la ora aceasta. Mă entuziasmează şi onorează gândul echipei de profesionişti de la Radio România Actualităţi, de la care am învăţat, cu toţii, să apreciem muzica de calitate.

Îmi face plăcere să ştiu că oamenii sunt alături de mine.
Vreau, tuturor, să le mulţumesc, iar la ceas aniversar, un moment al bilanţului artistic şi afectiv, e doar un prilej de bucurie, o provocare pentru a merge mai departe, susţinut de toţi cei care îmi iubesc muzica.

Ştiu că astăzi e ziua colegei mele, Andra, cu care am copilărit la Turda şi Câmpia Turzii. E ziua lui Ovi, pe care-l salut, şi a lui Mădălin Ionescu, prietenul şi colegul meu de la un post de televiziune.
Le doresc, tuturor, sănătate!

Iar dacă, astăzi, m-ai întreba care este crezul meu, aş spune aşa ascultătorilor:
Dacă vreţi cu voi lumina s-o-mpart,
Lăsaţi-mă să ard, lăsaţi-mă să ard!
Dacă vreţi să ştiţi ce am în suflet şi în gând,
Lăsaţi-mă să cânt, lăsaţi-mă să cânt!

Eu cred că românii au nevoie de muzica românească...”

Fuego a transmis și un mesaj pentru ascultătorii postului Radio România Actualităţi de dincolo de Prut:
„Ştiu că Radio România Actualităţi se ascultă şi în Republica Moldova, acolo unde oamenii sunt alături de mine când am spectacol la Palatul Naţional. Tuturor le doresc: Să fie fericiţi, să fie sănătoşi şi atunci când se simt singuri să asculte muzica românească, muzica artiştilor români, pentru că artiştii, în general, le fac vieţile mai frumoase.

Vă doresc, tuturor, o zi minunată!
Să vă bucuraţi de acest sfârşit de vară frumos şi să nu uitaţi că Fuego vă iubeşte!”

Sursa: Radio România Actualităţi
Emisiune: „Piese pe alese”
Moderator: Bogdan Pavlica

FUEGO - “Noi, românii, suntem una cu limba în care ne-am născut!”, 31 august 2014

FUEGO - “Noi, românii, suntem una cu limba 
în care ne-am născut!”, 
31 august 2014


31 august este ziua în care limba româna se sărbătorește. Nu-și pune coroniță și nici nu încearcă să epateze în vreun fel, ci doar se așterne în slove ale celor ce, zi de zi, îi înalță mărețe aprecieri prin instrumentele ei – cuvintele.


Unul dintre aceștia este Paul Surugiu - Fuego, un vehement susținător al său, un ambasador al cuvântului românesc în muzică, în cântec, fiindcă pe tot parcursul carierei sale și-a făcut crez din a interpreta doar în limba sa. Cu atât mai mult, de nenumărate ori, el a afirmat că simte și trăiește românește prin limba neamului și că cel mai fermecător sentiment, deși inconștient, este cel prin care poți vorbi, fără oprelişti, fără subjugări, limba în care te-ai născut.


Peste toate, chiar anul acesta a celebrat limba română, printr-o veritabilă lecție de patriotism, ce a fost desemnată ca fiind cea mai bună a anului 2014. Este vorba despre spectacolul “TESTAMENT”, un omagiu închinat poeziei, maestrului Grigore Vieru și limbii române, pe care o cântă în cel mai înălțător mod cu putință, adăugând parcă, un fragment din întreaga frământare și simțire românească, regăsită și în opera maestrului Vieru, poetul luminii.


Cu ocazia zilei de astăzi, 31 de august, zi în care atât în România, cât și în Republica Moldova se celebrează limba română, Fuego ne îndeamnă pe toți să prețuim “comoara în adâncuri înfundată”, fără a o mutila zilnic, să respectăm cuvântul și să conștientizăm că limba maternă este parte din noi:
“Limba română ne e martor al tăcerilor, ne e cântec al celor mai frumoase amintiri, cum e și ritm al confesiunilor și felul prin care ne putem descrie. În fond, ea ne descrie pe noi, în cel mai lăuntric mod, căci suntem una cu ea, cu nuanțele si formulările sale. Atât de dulce sună fiecare moment în care ne veghează, căci evoluția noastră merge la pas cu limba, iar fiecare tresărire, mirare, uimire poartă numele său.


Carpații sunt mândrii în descrierea sa, plaiurile mioritice se încarcă de vigoare când prin ea îi analizăm, metaforele minunilor naturale românești poartă simbolul limbii române, iar noi, oamenii, ne zugrăvim prin ea, pe înțelesul nostru, o lume a vorbei înalte, pe care merită să o sărbătorim.
Tocmai de aceea știu și spun că limba română merită celebrată la orice pas, căci îndurările și lupta sa pentru supraviețuire, într-un cerc al transformării, e continuă și deloc lipsită de nevoi. Nu s-ar cuveni să nu ne gândim cât de săraci am fi fost fără graiul plin de tâlc, fără zicale, fără înțelepciunea poeziilor, ce au în limba română, un mister al zicerii, cum nici o altă limbă nu posedă, și chiar fără vorbele de duh.
Eu simt limba română ca o icoana în care găsesc la fiecare pas motive de a rămâne uimit, găsesc forma prin care pot spune ce sunt și mai ales ce simt, găsesc fondul meu nativ, căci noi, românii, suntem una cu limba în care ne-am născut!


Strigătul doinelor, arma dreptății, leagănul dezvoltării noastre și simbolul etern ce ne-a unit peste timp e limba noastră, ce trebuie prețuită, ce trebuie respectată, ca un bun comun inestimabil, pe care îl posedăm cu toții, mai presus decât o comoară. O comoară pentru care nu plătim nimic, dar căreia îi dăm girul înălțării noastre către neprețuit, căci ea are întotdeuna cheia răspunsurilor firești.
Cânt limba romănă la orice pas, o recit și sunt mândru că sunt roman în țara mea frumoasă, cu doruri și vorbe mărețe. Și cum versul românesc nu piere, tot Grigore Vieru poate defini suprem sensul limbii române, prin glasul lacrimii și-al iubirii sale veșnice de România și de limba sa:

“În aceeași limbă toată lumea plânge,
În aceeași limbă râde un pământ
Și doar în limba ta durerea poți s-o mângâi,
Iar bucuria s-o preschimbi în cânt.

În limba ta ți-e dor de mama,
Și vinul e mai vin, și prânzul e mai prânz
Și doar în limba ta poți râde singur,
Și doar în limba ta te poți opri din plâns .

Și dacă nu poți plânge și nici râde,
Când nu poți mângâia și nici cânta,
Cu-al tău pământ, cu cerul tău în față,
Tu taci atuncea, tot în limba ta!”


Postat de:
Fan Club Fuego Romania 
31 august 2014

FUEGO – „Limba română este patria cântului meu!”, "Luceafărul.net", 30 august 2013

FUEGO – „Limba română este patria cântului meu!”


Fuego, interpretul  din Romania care permanent a promovat limba şi versul românesc,  este singurul artist care s-a gândit  astăzi, 31 august 2013, să omagieze „Ziua Limbii Române”,  oferind, în exclusivitate, publicaţiei „Luceafarul.net”, o scrisoare deschisă, prin care celebrează graiul strămoşesc, marcând un moment crucial de regăsire a rădăcinilor, consemnat prin poezie, cântec şi joc, prin repunerea în drepturi a tradiţiilor populare seculare, a momentelor şi valorilor care ne-au scris istoria.


Limba română este patria cântului meu!

Limba română! Este atât de măreață și fascinantă! Acest grai în care poeții şi-au făurit trăirile, în care muzica şi-a găsit dorurile, în care simţirile, gândurile, idealurile capătă formă, este fără doar şi poate simbolul care ne uneşte peste timp, un simbol fără graniţe, fără bariere.

31 August este ziua în care se cuvine să celebrăm limba română, căci este ziua naţională dedicată acesteia, perioadă în care toţi cei ce simt, gândesc şi vorbesc limba română, indiferent de colţul de lume în care se află, aduc un omagiu liantului ce i-a desăvârşit, format şi  şlefuit.



Deşi nu ar trebui să existe un motiv anume pentru a dărui limbii române toate meritele, de această dată există un prilej oficial pentru care românii, cu respectul cuvenit, să omagieze graiul strămoşilor, al gliei străbune, al propriei conştiinţe ce solidarizează inimile, căci  „a vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” ( Nichita Stanescu ).

Cu această ocazie, simţind, trăind şi cântănd în, cu şi despre limba română, am creionat o scrisoare deschisă, aducând un elogiu celei ce mi-a servit drept inspiraţie, celei ce a completat pe deplin opera mea artistică, limba română, pe care o slujesc cu încăpățânarea românului autentic, fiind de asemenea cunoscută şi încurajată misiunea mea prin care contribui la formarea şi educarea patriotismului.


Dragă mi-e limba română, iar pentru ea „mai sunt răniţi poeţii” şi tot pentru ea „Dumnezeu a plâns, printre astre, peste ţară, cu lacrima sa” (Grigore Vieru).

Pentru mine se potriveşte ca această celebrare a limbii române să vină pe fondul unei legături speciale. Am considerat în permanenţă că mesajele mele, că muzica şi trăirile mele pot ajunge la public, prin intermediul acestei forme divine, care conferă nuanţe ideilor şi care înalţă idealurile.

Limba română trebuie să servească drept armă pentru promovarea culturii noastre. Să cântăm în limba română, să iubim în limba română! Şi nu am avut o împlinire mai puternică decât aceea de a primi titlul de „Artist al Poporului” Republicii Moldova, într-o sală în care  dascăli emeriţi primeau distincţii pentru activitatea lor didactică prodigioasă şi pentru sprijinul în promovarea şi menţinerea flăcării ce arde pentru limba română.





Cu sufletul deschis şi inima de român ardelean, am facut legământ, pe viaţă, că voi milita cu arma cuvântului şi a muzicii, cu toată fiinţa mea, pentru aducerea şi conservarea frumosului prin artă, pe marea scenă a vieţii!

Indiferent de colţul de lume în care m-am aflat, am încercat să fac cunoscută spectatorilor mei puternica legătură de conştiinţă, limbă şi sânge dintre românii neamului meu, spunându-le că în acelaşi grai trăim cu toţii şi că preţuirea acestei limbi este esenţa dăinuirii noastre.

Şi cred că nimic şi nimeni nu poate fura dreptul românilor de a trăi şi a gândi româneşte. Modernizându-ne, ajungem să uităm că graiul este cel care ne defineşte şi că oriunde ne-ar purta timpul paşii, vom simţi acest glas cu o intensitate şi mai puternică.



Mai mult decât atât, limba română este patria cântului meu, a românilor de pretutindeni şi nu există o formă mai intensă pentru a ne striga iubirea şi măreţia, pentru a ne slăvi neamul, pentru a ne admira minunile, pentru a ne exprima uimirea decât cea pe care limba română o dă fiecărui cuvânt măreţ din sufletul nostru.


Ca într-un basm etern, limba română îşi scrie, cu foc, istoria vremilor sale, a dorurilor şi a strigătului jertfei pentru un singur ţel, un cântec comun al fascinantei lumi numite simplu: România.

Şi tot în această zi, unul dintre cele mai importante vise ale mele prinde contur. La mormântul poetului ce a militat pentru acest grai, pentru libertatea lui, mentorul meu, Grigore Vieru, se va dezveli monumentul realizat din bronz, reprezentându-l în marime naturală.

Şi orice cuvânt aş folosi pentru a descrie ceea ce simt cu privire la limba română, orice urare aş putea să fac, nimic nu ar exprima mai înălţător decât versurile maestrului Grigore Vieru, poetul ales al neamului românesc, cel pe care Creatorul nu l-a înzestrat cu talent, ci cu o urmă de dumnezeire, versuri care au conturat şi „Imnul Neamului ”:

„Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastra cea română.

Pe pământ străvechi şi magic
Numai ea o să rămână,
Limba doinelor de aur,
Limba noastra cea română.”

Articol semnat de: Paul Ciprian Surugiu - Fuego

Sursa: „Luceafărul.net”



Fan Club Fuego Romania

Argeșul și-a premiat elitele. FUEGO a primit titlul de Cetățean de Onoare al Argeşului, Publicaţia ProArges.ro, 30 august 2014

Argeșul și-a premiat elitele. 
FUEGO a primit titlul de 
"Cetățean de Onoare al Argeşului", 
Publicaţia ProArges.ro, 30 august 2014


Sâmbătă, la Muzeul Golești, Sărbătorile Argeșului și Muscelului 2014 au ajuns la final, consumându-se partea cea mai intensă din ciclul de manifestări organizate în întregul județ de mai bine de o lună.
La eveniment au fost prezenți Fii și Cetățeni de Onoare ai Argeșului, personalități marcante la nivel național: academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, președintele Curții de Conturi, fostul senator de Argeș și premier Nicolae Văcăroiu, ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Educației, senatorul Ecaterina Andronescu, ÎPS Calinic, parlamentari, oameni de știință, artiști.



Ediția de anul acesta a fost marcată de prezența Corului Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, dar surpriza cea mai mare a fost cea a concertului lui FUEGO, care a fost, de altfel, și el desemnat cu titlul de "CETĂȚEAN DE ONOARE al Argeșului".


Artistul, colaborator al teatrului Al Davila din Pitești, a atras ca un magnet oamenii care veniseră la eveniment.
Altfel, Muzeul Golești a fost deschis gratuit toată ziua pentru cei care au dorit să vină să îl viziteze. Iar cei care au făcut acest lucru, s-au putut bucura de momente pe care numai un astfel de loc, special și atât de rar, ți-l poate oferi.



  

Au primit titlul de Cetățean de Onoare, anul acesta numeroase personalităţi locale, precum și tinerii de succes - tineri sportivi campioni naționali și internaționali, tineri olimpici, dar și tineri artiști sau implicați în diferite acțiuni civice.

Sursa: ProArges.ro
30 august 2014
Sursa foto: Pagina de facebook Popa Cristina


Postat de:
Fan Club Fuego Romania 
31 august 2014

FOTO/ N-ai să crezi cum arăta Fuego când era copil!, Ziarul “Click”, 29 august 2014

FOTO/ N-ai să crezi cum arăta Fuego 
când era copil! 
Ziarul “Click”, 29 august 2014


Fuego a fost un copil carismatic și iubit de toată lumea. Îi plăcea să recite poezii, dar cel mai mult iubea muzica. Iată câteva fotografii de colecție din copilăria artistului!


Paul Surugiu alias Fuego s-a născut la Turda în 1976. A absolvit Şcoala Populară de Artă, secţia canto, la Cluj-Napoca, apoi Facultatea de Teatru-clasa la profesoara Adriana Piteşteanu. Mai are o specializare: music hall, la clasa compozitorului Marius Ţeicu. A mai făcut cursuri de canto cu George Grigoriu şi Petre Găluşanu, mentorii săi pirituali, cărora le poartă o vie recunoştinţă. ”Ei m-au desluşit, m-au înţeles, au ştiut să mă lase să cresc fără să mă umbrească, au crezut în mine”, spune Fuego.


Este: meticulos, obiectiv, perfecţionist, dar consider că are un spirit critic exagerat. Mai multe despre artistul nostru în interviul de mai jos, publicat pe pagina sa oficială.


”În continuarea clasicului CV, eu cred că un interviu recent mă deconspiră şi vă oferă posibilitatea să mă citiţi ca pe o carte deschisă”, susține artistul.

Care este ideea ta de fericire pământeană?
Să iubeşti şi să fii iubit, cu toate suferinţele ce decurg din aceasta, luminând astfel partea cea mai frumoasă din noi.

Ce ar avea oamenii de învăţat de la tine acum?
Să înveţe să lase pe chipul lor să înflorească un zâmbet, ca o armă împotriva răului şi urâtului din jur. Este darul pe care-l pot oferi aproapelui meu. Să fie senini, inocenţi,  în sensul purităţii intenţiei. Candoarea să fie ţinta predilectă, mereu pusă la rană şi mereu renăscută.

Ai ceva ce regreţi?                                   
Se spune că “e mai bine să regreţi ceva ce ai făcut, decât ce n-ai făcut”. Există foarte mulţi oameni care au însemnat ceva pentru mine şi regret că nu am avut mai mult timp să-i înconjor cu afecţiune. Regret că nu i-am spus tatălui meu, ori de câte ori aş fi avut ocazia, cât de mult l-am iubit şi admirat. Am remuşcări că l-am pierdut prea repede. Întotdeauna am umblat prin lume cu teama asta şi, din nefericire, l-am pierdut.

Ce te sperie?
Penibilul, ridicolul, întunericul, viitorul României, indiferenţa oamenilor, răutăţile gratuite, boala. Mă tem de ceea ce sfârşeşte întotdeauna prin a ne lăsa singuri.

Ţi-e dor de...
De bunica mea Stratenia, cea mai bună bunică din lume şi de înţeleptul meu tată. A rămas un gol care se va umple cu siguranţă într-o zi, printr-o regăsire într-un alt timp, într-o altă dimensiune.
“Fără iubirea şi voinţa lui Dumnezeu am fi forme fără conţinut.”

Eşti credincios?
Toţi suntem credincioşi. Empatia, condescendenţa, prietenia, respectul cred că sunt, într-o anumită măsură, forme ale pietăţii, iar pietatea reprezintă o mare valoare religioasă. Credinţa îţi da puterea de a merge înainte, alături de cei la fel ca tine. Dumnezeu există în fiecare din noi, dar uneori îl îngropăm atât de adânc, încât mergem să-l căutăm în alte locuri. “Dacă Dumnezeu nu există si eu cred in El, nu pierd nimic, insa dacă El există si eu nu cred, atunci am pierdut totul...”

Cât de competitivă e viaţa pe scenă? Mă refer la concurenţa propriilor colegi… Te-ai lovit de ostilitatea cuiva?
Eu mă consider un privilegiat, ferit de confruntarea cu orgolii şi ambiţii inutile, de invidii şi vanităţi nocive.
O vedetă pare că trăieşte într-o lume specială, însă ştim cu toţii că până şi o persoană publică, aparent răsfăţată de soartă, are zile proaste. Ce anume îţi poate strica o zi?
Tristeţea cuiva drag, când nu reuşesc să mă fac înţeles, când dispare, măcar şi secvenţial, motivaţia de a continua, când mă simt minţit şi nu pot reacţiona.

Dacă ai mai avea doar o zi de trăit….
Mi-aş cere iertare de la toţi cei cărora le-am greşit c-un strop de tristeţe, m-aş pierde în Disneyland, aş cânta în duet cu Alla Pugaciova pe o scenă grandioasă, într-o sală neîncăpătoare pentru fericirea mea… Să… dar asta chiar nu e posibil. Dar totuşi, nu încă, mai am atâtea de făcut şi de spus…

Ce anotimp iubeşti mai mult?
Iarna, pentru că e mai aproape de ideea de om, pentru puritatea zăpezilor.

Ce nu ai putea ierta niciodată unei femei?
Nesinceritatea, duplicitatea, infidelitatea, deoarece răneşte demnitatea, devastează, distruge încrederea şi stima de sine. Şi atunci se face trist şi zadarnic în jur şi în noi. A face compromisuri înseamnă “a muri puţin, înseamnă a fi condamnaţi pe vecie la irevocabile tristeţi şi însingurări fără de apel.”

Dar unui bărbat?
Violenţa fizică şi verbală, insensibilitatea, orgoliul exacerbat.

Care este parfumul tău preferat?
Cartier - Declaration.

Dacă ai câştiga la loto, ce ai face cu banii?
Aş călători. Oriunde în lumea asta. Sunt atât de multe locuri şi lucruri de văzut, încât nu-ţi ajunge o viaţă.
Aş construi, în memoria bunicii mele care mi-a insuflat credinţa, o biserică mică, albă, inundată de flori, pe o colină însorită, mirosind a tămâie şi busuioc. Poate într-o astfel de biserică mi-ar fi plăcut să slujesc, dacă opţiunea mea finală ar fi fost teologia.

Ce pasiuni ai? Ce alte domenii te-ar interesa?
Lectura, teatrul, filmul, călătoriile.
Psihologia – ar însemna o mai bună cunoaştere de sine, încercând, fără a deveni obsedat de autocontrol, să mă desluşesc spiritual.

Ce dorinţă neîmplinită ai?
Să salvez lumea. Dar nu abandonez proiectul.

Pe cine dispreţuieşti cel mai mult?
Pe Paul atunci când e urâcios, intolerant, cârcotaş, egoist. Şi mai ales atunci când o face pe-a vedeta. Dar mă tratez.

Cel mai prost obicei pe care-l ai?
Devastatul frigiderului la ore târzii din noapte, cu lumina stinsă, ca să nu mă simt vinovat, lipsa efortului fizic, nopţile pierdute în faţa calculatorului.

Sub ce formă ai reveni pe Pământ într-o viaţă viitoare?
Sub forma unui porumbel de un alb imaculat, bland şi aducător de pace. Am acasă nişte porumbei superbi, care au fost vedetele spectacolelor din turneul naţional "Până la lacrimi mi-e dragă viaţa".

De ce obiect nu te desparţi?
Din păcate, de telefonul mobil. Este un rău necesar, deşi ar fi şi primul obiect pe care, uneori, l-aş arunca.

Ai tabieturi sau superstiţii?
Am destule ciudăţenii, ca orice om. Involuntar, se creează anumite reflexe, condiţionări, care pot deveni uneori manii, alteori obişnuinţă şi atunci încep să ne caracterizeze.

Eşti frumos şi celebru. Bogat eşti?
Nu pun preţ pe partea exterioară. Am considerat că trebuie să cultiv frumuseţea şi să o îngrijesc înăuntrul meu. Ce se vede în exterior e tributar trecerii anilor. Celebritatea este un prieten fals. Consider că sunt un om bogat. Averea mea o reprezintă familia şi prietenii mei, mult mai mulţi şi mai devotaţi decât aş merita, deşi Grigore Vieru spunea  “să ai un prieten în familie, unul în ţară, unul în lume şi unul în cer. Mai mulţi numai Dumnezeu poate avea. Suntem un amestec ciudat de stări şi de lucruri: trădăm plângând şi râdem trădând”.

Ce emisiune ţi-ar plăcea să prezinţi?
Remember -  valori ale scenei româneşti.

Care au fost cele mai fericite momente ale vieţii de până azi?
Câteva călătorii pe care le-aş fi continuat, în aceeaşi companie, până la capătul lumii.

Dacă ai rămâne pe o insulă pustie, care ar fi cele cinci cărţi, cinci filme şi cinci oameni pe care i-ai dori lângă tine?
Biblia, Taina care mă apară (Grigore Vieru), Cartea Cărţilor (Adrian Păunescu), orice volum din Paler, Jules Verne  (ajutându-mă să-mi păstrez inocenţa).
Albă ca Zăpada, Pianistul 1900, Campionul, Conferinţele lui Radu Beligan, Conferinţele lui Dan Puric.
Alegerea cu privire la oameni ar fi mai grea. Fiecare are ceva de arătat, ceva ce poţi admira, ceva ce te poate marca şi modela. Şi-apoi, dacă am fi cinci oameni, insula n-ar mai fi pustie.

Care este secretul succesului?
Cred că este o combinaţie între multă muncă, consecvenţă, răbdare şi noroc. Odată ce ai şansa, nu poţi rămâne în urmă, trebuie să dai totul şi să profiţi din plin. Trebuie să ai încredere în talentul tău şi în tine şi să nu încerci să intri într-o competiţie în care nimeni nu câştigă. Vreau să fiu cea mai bună versiune a mea.

Ce tablouri s-ar putea asorta muzicii tale?
Pentru genul pop-Sabin Balaşa, iar pentru cel etno-Nicolae Grigorescu.

Care este lucrul care îţi face cea mai mare plăcere în timpul liber?
Să gătesc. Am învăţat asta de la tata. Îmi place să-mi surprind prietenii cu tot felul de reţete inedite. Şi poate de aceea obiectivul meu de a-mi păstra silueta nu poate fi o prioritate.

Ce şotii făceai în copilărie?
Cu siguranţă, pictam pereţii.

Memoria ta mai păstrează jocurile copilăriei?
Marile mele distracţii erau poveştile dramatizate ascultate la pick-up sau la teatrul radiofonic. Mai târziu, acestea s-au transformat în piese de teatru pe care le regizam şi ai căror actori erau copiii din cartier. În curtea blocului aveau loc adevărate spectacole. M-a fascinat şi lego pentru că puteai să creezi şi să recreezi la infinit.

Dacă ai fi un sportiv de performanţă, cine ai dori să fii?
Poate Nadia Comăneci, pentru că este primul nume românesc care a rămas în memoria lumii şi primul sportiv care a bulversat afişajul la Olimpiadă. Poate Lucian Bute, a cărui modestie e o emblemă. Respect şi admir toţi sportivii, pentru că fiecare medalie pe care o primesc înseamnă o bătălie câştigată în lupta lor permanentă cu condiţia umană.

Ce personalitate istorică admiri?
Ştefan cel Mare şi Sfânt căruia îi datorăm o statuie în fiecare oraş al Moldovei şi Nicolae Iorga, un patriarh al culturii române. Nu întâmplător, ci în semn de preţuire, am filmat dvd-ul pe versurile maestrului Grigore Vieru, "Mi-e dor de tine, mamă" la Casa Memorială "Nicolae Iorga" de la Vălenii de Munte.


Sursa: Ziarul "Click"
29 august 2014

VIDEO/FUEGO s-a UDAT, dar NU CA TOATĂ LUMEA! CUM şi DE CE şi-a TURNAT artistul APĂ CU GHEAŢĂ?, Ziarul „Libertatea”, 27 august 2014

FUEGO s-a UDAT, dar NU CA TOATĂ LUMEA! 
CUM şi DE CE şi-a TURNAT artistul 
APĂ CU GHEAŢĂ?, 
Ziarul „Libertatea”, 27 august 2014


Fenomenul „Ice Bucket Challange” a devenit deja un trend la care aderă toată lumea, fie că este realizat în scop umanitar, fie că este făcut doar pentru amuzament. Desigur, există şi destule persoane care uită de rolul esenţial al campaniei, acela de a strânge fonduri pentru o cauza vitală şi care consideră toată povestea cu apă pusă pe cap şi ştafeta drept o joacă inutilă.

Pe 23 august, exact de ziua lui, când a împlinit 38 de ani, la câteva ore după ce a fost provocat de Connect-R, spre surprinderea tuturor, Fuego a acceptat propunerea. Artistul a combinat apă şi gheaţă cu şampanie, în cinstea celor sărbătoriţi în aceeaşi zi cu el: Andra, Ovi şi Mădălin Ionescu, pe care i-a propus pentru a continua leapşa. Filmuleţul său, în care decretează ziua de 23 august drept zi naţională a muzicii, a adunat, în 3 zile, un număr impresionant de peste 185.000 de vizualizări.
Şi cum această campanie, iniţiată în SUA, devenită virală în întreagă lume, are ca scop principal lupta împotriva sclerozei multiple prin găsirea unui tratament, Fuego a mărturisit atunci că va dona 300 de dolari. Zis şi făcut! Artistul nu a stat prea mult pe gânduri şi s-a alăturat campaniei de strângere de fonduri pentru bolnavii de scleroză multiplă din ţară noastră.

"Fără a sta prea mult pe gânduri am acceptat provocarea venită din partea colegului meu, Connect-R. Indiferent de ce se spune, dincolo de toate reacţiile, mi se pare că iniţiativa aceasta este cea mai inteligent realizată campanie umanitară a ultimilor ani.


A reuşi să mobilizezi un număr atât de mare de oameni, a crea un subiect bine ticluit prin care să atragi atenţia asupra unei probleme atât de grave, e o performanţă notabilă, la care m-am alăturat din prima. Cred că, deşi poate că gestul de a ne turna apă în cap pare meschin şi infantil, ne responsabilizează şi ne motivează pe toţi în a fi alături de cei ce au într-adevăr nevoie de ajutor. De asta, îi încurajez pe toţi să doneze, asumat, pentru a demonstra că udatul nu este doar o copilărie!
Personal, am spus de la început că voi ajută, căci gestul de a te uda fără a dona este în van. Astfel, am considerat că ar fi oportun să fac o donaţie pentru bolnavii de scleroză din România, căci noi, artiştii români, toţi cei ce am aderat la această idee originală, considerând-o oportună pentru a fi părtaşi, cu puţin, la rezolvarea unei probleme mondiale, ce face zilnic mii de victime, ar trebui să fim alături de românii ce suferă de această afecţiune.

Aşadar, donaţia mea a mers către ţara mea, către cei ce sunt parte a sistemului medical românesc, cei 10.000 de români care suferă de scleroză multiplă. Societatea de Scleroză Multiplă din România, aflată la Oradea, are nevoie de ajutorul nostru, iar contul în lei, în care se pot face donaţii este: RO27 BTRL RONCRT 02663 50501.
Am preluat ideea, ne-am făcut fleaşcă, dar acum trebuie să fim cu ai noştri. Donaţia de la „ICE BUCKET CHALLENGE” trebuie să meargă către bolnavii din România", a spus Fuego.


"Ice Bucket Challenge” este, în acest moment, principalul subiect de discuţie în toată lumea. După ce provocările au fost acceptate de nume importante, jocul s-a transformat într-o campanie internaţională ce a adunat până în prezent, peste 80 de milioane de dolari.

Loading...
 
FUEGO - NOUTATI - FAN CLUB FUEGO ROMANIA - Creating Website | Johny Template | Mas Template
Copyright © 2011. FUEGO - NOUTATI - All Rights Reserved
Template Created by Creating Website Published by Mas Template
Proudly powered by Blogger